Tradiții străvechi din Săptămâna Patimilor. Ce este bine să respecți

Săptămâna Mare reprezintă cele șapte zile de dinaintea Învierii. Această perioadă începe cu Duminica Floriilor și se încheie cu ziua de Paște. Conform tradițiilor religioase, Săptămâna Mare este o perioadă binecuvântată, în care creștinii trebuie să țină post, să se roage și să înceapă curățenia de Paște în casă.

Tradiții în Lunea, Marțea și Miercurea Mare

Una dintre cele mai importante tradiții ale acestei săptămâni este curățenia generală în casă. Curățenia și ordinea începe în ziua de luni, atunci când gospodarii mătură, curăță și repară în casă și în curte. Acum se văruiesc pomii și se curăță șanțurile, hainele se aerisesc, se spală geamurile, podelele și mobilierul.

În trecut, femeile termianu torsul din furcă până de Joia Mare, pentru a nu fi pedepsite de personajul mitic Joimăriță, o femeie rea care pedepsește persoanele leneșe, arzând degetele celor care leneveau.

Începând cu Duminca Floriilor, copiii de la sate colindau vecinii și, în schimb, primeau ouă colorate. Colindul era legat tot de Joimăriță și purta numele de Colindatul cu câlții-mâții:

„Câlţii-Mâţii,

Toarce câlţii!

Ori i-ai tors,

Ori i-ai ros. (…)

Să te-nduri şi să ne dai

Cele ouă-ncondeiete.”

În Marțea Mare, credincioșii trebuie să se spele bine pentru a alunga bolile și pentru a atrage norocul .

Miercuri seara, la apusul soarelui, copiii colindă vecinii.

Tradiții în Joia Mare

În Joia Mare, gospodinele dau de pomană colaci sfințiți de preot, în amintirea celor care au trecut în neființă. În noaptea de miercuri spre joi, legenda populară spune că sufletele morților doresc să se întoarcă acasă, așa că oamenii aprindeau focuri pentru a le încălzi și lumina drumul. În anumite sate din Bucovina, oamenii așează scaune în jurul focurilor pentru sufletele morților și dau dulciuri de pomană copiilor.

În această zi, gospodinele gătesc pască și cozonaci, iar cojile de la ouăle folosite se aruncă pe o apă curgătoare în Sâmbăta Mare pentru a feri găinile de atacul uliilor. În majoritatea regiunilor țării, ouăle se vopsesc în Joia Mare, culoarea principală fiind roșu, simbolizând sângele lui Hristos. Ouăle se mai pot vopsi în Sâmbăta Mare, căci în Vinerea Mare e zi de doliu și post negru.

Tradiții străvechi din Săptămâna Patimilor. Ce este bine să respecți

Cojile ouălor roșii nu se aruncă nicioadată la gunoi, ci într-o apă curgătoare sau la rădăcina copacilor, simbolizând fertilitatea. Ouăle roșii reprezintă sacrificiul făcut de Iisus Hristos pentru oameni. Conform legendei, Fecioara Maria a pus un coș cu ouă la picioarele lui Iisus, atunci când acesta era pe cruce, iar sângele Mântuitorului le-a înroșit. Văzând aceasta, Iisus a rostit:

De acum înainte să faceți și voi ouă roșii și împestrițate întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut și eu astăzi”.

În Bucovina, încondeierea ouălor este o artă. Artiștii folosesc un instrument numit chișită pentru a decora ouăle cu forme geometrice sau motive fitomorfe sau zoomorfe. Cei mai pricepuți artiști pictează scene ale icoanelor pe ouă, sau simboluri populare.

Crucea este unul dintre cele mai cunoscute simboluri regăsite pe ouăle de Paște, reprezentând creștinismul. De asemenea, pe ouă se mai regăsesc animale, asemenea mielului, șarpelui sau albinei, dar și flori sau ramuri de pomi.

Începând cu Joia Mare, femeile nu mai spală rufe, până în Joia Luminată. De asemenea, nu ai voie să dormi astăzi, altfel vei dormi tot anul.

Tradiții în Vinerea Mare

Vinerea Mare, denumită și Vinerea Neagră, a fost ziua în care Iisus a murit. Este o zi de post negru și de doliu. Cine ține post negru în această zi va fi ferit de boli tot anul. În această nu se consumă urzici sau oțet pentru că Iisus a fost bătut cu urzici, iar pe buzele uscate i s-a pus oțet.

Fiind o zi de mare importanță religioasă, nu se spală, nu se coase și nu se muncește pământul. Grădina și casa se tămâiează pentru a fi ferite de rele.

În Vinerea Mare se păstrează obiceiul trecutului pe sub Domnul. Creștinii duc flori proaspete și lumânări la biserică, pe care le așează pe masa pusă în mijlocul bisericii. Apoi, sărută Cartea Sfântă și Crucea și trec pe sub masă de trei ori, în genunchi. În Vinerea Neagră se cântă, în timpul slujbei de la biserică, Prohodul.

Obiceiuri în Sâmbăta Mare

În ziua de sâmbătă se sacrifică mieii din care urmează să se facă preparatele tradiționale de Paște: drob, ciorbă, friptură și stufat. De Paște nu se gătește atât de mult ca de Crăciun. Conform zicalei populare, „Crăciunul este sătul, iar Paștele este fudul”.

În noaptea de sâmbătă spre Duminică, creștinii sunt așteptați la slujba de Înviere, unde preotul dă lumină la miezul nopții și rostește cuvintele „Hristos a Înviat”, creștinii răspunzând “Adevărat a înviat!”. Lumina Sfântă se duce acasă.

În noaptea de Înviere, creștinii aduceau cocoși la slujba de la biserică pentru a fi sfințiți. Apoi, omul căruia îi cânta primul cocoșul dimineața va avea un an plin de bogăție. Cocoșii se dădeau de pomană în ziua de Paște celor sărmani.

Femeile termină treburile casnice în această zi. Numărul cozonacilor trebuie să fie neapărat cu soț pentru a nu avea necazuri, iar pasca și dulciurile se bagă la cuptor doar cu mâna dreaptă. În această zi, femeile trebuie să-și spele părul.

Obiceiuri în ziua de Paște

În Dimineața de Paște, creștinii se spală cu apă curată în care s-a pus un ou roșu, un fir de iarbă, un ou alb și un bănuț de argint. Această apă avea rolul de a purifica sufletul și trupul. Ziua de Paște este dedicată familiei, iar primul lucru pe care trebuie să-l mănânci este un ou, pentru sănătate, apoi pește sau pui pentru a fi sprinten ca peștele și ușor ca pasărea.

Dacă plouă în ziua de Paște, atunci recolta va fi bună. Pentru noroc, se spune că primul care trece pragul casei trebuie să fie un bărbat.