Se dau 400-700 de lei de persoană. Cine sunt românii care vor primi aceşti bani în septembrie

Majorări din septembrie. Ministrul Muncii, Marius Budăi, a afirmat că majorirările salariale în sistemul public, aprobate vineri de Guvern, sunt în jurul sumei de 150 de lei pentru fiecare angajat, precizând că impactul bugetar este de două miliarde de lei. El a precizat că acestă majorare vizează un milion de angajaţi. Nu au fost singurele majorări aprobate.

Guvernul flexibilizează implementarea venitului minim de incluziune și actualizează nivelurile de venituri și cuantumurile acordate

Guvernul a stabilit majorarea ajutoarelor sociale din septembrie în felul următor:

– de la 260 lei/adult echivalent la 275 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor de incluziune (actualul ajutor social);
– de la 300 lei/adult echivalent la 400 lei/adult echivalent în cazul persoanelor vârstnice;
– de la 600 lei/adult echivalent la 700 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor pentru familia cu copii (actuala alocație pentru susținerea familiei).

De asemenea, nivelul veniturilor din muncă deductibile din venitul total al familiei se majorează de la maximum 400 lei la 500 lei.

Persoanele care se vor angaja pe o perioadă de 24 de luni vor beneficia de prelungirea cu 6 luni venitului minim de incluziune
Se va prelungi acordarea cu 6 luni a venitului minim de incluziune dacă cel puțin o persoană aptă de muncă se angajează cu contract de muncă pentru o perioadă de cel puțin 24 de luni.

Persoanele care aplică pentru ajutoarele sociale vor fi incluse automat la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, în vederea sprijinirii acestora să se angajeze.

Guvernul Romaniei a anunțat că 332.766 de persoane vor beneficia de ajutoarele sociale menționate anterior.

Ce va cuprinde venitul minim de incluziune
Cadrul legal al venitului minim de incluziune, care va cuprinde din toamna 2023 venitul minim garantat și alocația pentru susținerea familiei, a fost modificat printr-un proiect de OUG adoptat astăzi de Guvern.

Printre modificările aduse de actul normativ se numără majorarea sumelor acordate pentru cei aflați în risc de sărăcie ori excluziune socială, posibilitatea mai multor persoane să beneficieze de acest ajutor, precum și condiția de a accepta ofertele de muncă sezonieră venite din partea primăriei, în caz contrar acești beneficiari putând rămâne fără acest ajutor.

Obiectivul acestei reforme, cu termen de implementare până la data de 30 iunie 2025,  este de a îmbunătăţi asistenţa socială şi de a reduce sărăcia în rândul celor mai vulnerabile persoane, reducând, în același timp, sarcinile administrative pentru Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială, pentru administrațiile publice locale și pentru beneficiari.

S-au mărit alocațiile pentru copiii cu dezabilități până la 950 de lei și, respectiv, la 1425 de lei pe lună
Alocația de plasament este acordată, potrivit legii, fiecărui minor care a fost preluat în plasament de o familie, sau de o singură persoană, ori asistent material, „într-un serviciu de tip rezidențial al unui organism privat acreditat sau s-a instituit tutela”. Aceasta va intra în vigoare de la 1 august.

„Copiii orfani și cei dați în grija statului de propriile familii au nevoie de tot sprijinul nostru. Am promis și ne ținem de cuvânt! Din luna iulie, alocația pentru plasament crește cu aproape 50%, iar sumele pentru cheltuielile personale ale copiilor din centrele rezidențiale se măresc de 5 ori! Ieri, a fost o zi importantă pentru mine și ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse. Au fost aprobate în ședința Guvernului României majorări ale sumelor, neschimbate de opt ani, pentru copiii aflați în grija statului”, a anunțat Gabriela Firea.

În România există 35.000 de copii aflați în grija asistenților maternali, a rudelor, a altor persoane sau în servicii rezidențiale private. Alocația de plasament era până acum de 630 de lei. Copiii cu dizabilități vor beneficia din august de o alocație de plasament de 1425 lei pe lună, în timp ce aceasta era de 945 de lei.

Ce este venitul minim de incluziune și din ce va fi compus

Venitul minim de incluziune se va compune din unul sau cele două ajutoare financiare: ajutorul de incluziune și ajutorul pentru familia cu copii (care va fi acordat familiilor care au copiii înscriși și care frecventează o formă de învățământ).

Ajutorul social se suspendă dacă beneficiarii refuză de două ori oferte de muncă sezonieră

O condiție importantă introdusă în Legea venitului minim de incluziune este că, dacă refuză de două ori cererile de muncă sezonieră venite din partea primăriei de care aparțin, beneficiarii venitului de incluziune apți de muncă vor rămâne fără acest ajutor.

În actul normativ adoptat recent se prevede că aceste ofertele de muncă sezonieră vor fi remunerate, conform Legii zilierilor, de către persoanele juridice, fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale conform Legii zilierilor.

De asemenea, refuzul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor social de participa la cursurile programelor de tip  „A doua șansă” va duce la încetarea dreptului de ajutor de incluziune.

Din categoria persoanelor apte de muncă vor fi excluși beneficiarii venitului minim care asigură creșterea și îngrijirea unuia sau mai multor copii de până în 7 ani, dacă nu există pe raza localității servicii sociale sau educaționale care asigură servicii de supraveghere și educație pe timpul zilei.

Cine poate beneficia de venitul minim de incluziune

Printre reglementările aduse de ordonanța de urgență adoptată astăzi în vederea  eficientizării sistemului de asistență socială, amintim:

– constituirea VMI din două componente, prin consolidarea venitului minim garantat și a alocației pentru susținerea familiei în acord cu scopul VMI, de sprijin financiar acordat de stat pentru asigurarea unui nivel de trai minimal pentru familiile şi persoanele singure care nu au resursele necesare pentru asigurarea acestuia, precum şi pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor şi stimularea participării acestora în sistemul de educaţie;

– eliminarea raportării la indicatorul social de referință (ISR), prin menținerea unor valori nominale exprimate în lei, având în vedere că nu toate beneficiile de asistență socială acordate sunt raportate la acesta;

– introducerea unor categorii de venituri care nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete ale familiei/persoanei singure, respectiv sumele acordate pentru activitatea prestatorului casnic, în condițiile Legii nr.111/2022;

– admiterea în program a persoanelor vârstnice fără venituri și fără susținători legali, care sunt îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidențiale, respectiv accesul la servicii medicale adecvate, prin asigurarea acestora, fără plata contribuției, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate;

– actualizarea nivelurilor de venituri și a cuantumurilor componentelor acordate:

– conectarea beneficiarilor de VMI la sistemul de servicii sociale:

– împărțirea atribuțiilor personalului de la nivelul serviciului public de asistență socială (SPAS) pe cele două mari categorii de măsuri de asistență socială, respectiv beneficii și servicii sociale;

– înregistrarea, din oficiu, a solicitanților/beneficiarilor  de VMI ca solicitanți de servicii sociale;

– obligativitatea realizării evaluării nevoilor persoanei/familiei și a elaborării planului de intervenție;

– facilitarea activității de evaluare și verificare în teren, prin introducerea unui formular  standardizat  (fișa unică de  verificare), cu o secțiune pentru verificarea datelor și informațiilor privind veniturile și bunurile persoanei/familiei și alte criterii de eligibilitate privind acordarea VMI și o secțiune pentru evaluarea nevoilor individuale, riscurilor și situațiilor de dificultate  în care se pot  afla persoanele/familiile vulnerabile, inclusiv beneficiarii de VMI;

– creșterea responsabilității autorităților administrației publice locale față de persoanele aflate în risc de sărăcie, prin includerea beneficiarilor VMI, ca o categorie prioritară de populație, în planurile comunitare de acțiune privind persoanele în risc de sărăcie, dar și în planurile anuale de acțiune în baza cărora se elaborează strategia județeană de dezvoltare a serviciilor sociale;

– clarificarea atribuțiilor personalului SPAS cu responsabilități în domeniul serviciilor sociale.

Când se va aplica legea

În anul 2022, se estimează că bugetul necesar pentru acordarea ajutorului social și a alocației pentru susținerea familiei este de 825 milioane lei.

Astfel, față de cheltuielile actuale, aplicarea Legii nr. 196/2016 în anul 2024 va conduce la o cheltuială bugetară de 1.644 milioane lei, cu 819 milioane lei mai mult, însă cu 423 milioane lei mai puțin față de bugetul estimat la adoptarea Legii nr.196/2016.

Informații suplimentare: