Când ar putea veni al treilea val al pandemiei de coronavirus în România

loading...

Nu putem face standarde americane într-un spital din anii ’70 pe timp de criză COVID. Este declarația făcută de reprezentantului României la OMS, Alexandru Rafila. Oficialul susține că presiunea pe sistemul sanitar este prea mare, acesta fiind motivul principal din cauza căruia s-a produs tragedia de la Piatra Neamț. El avertizează că numărul de cazuri de coronavirus ar putea să scadă în urma unor măsuri restrictive, dar să crească din nou în februarie, dacă România nu reușește să vaccineze o parte suficientă a populației. Medicul a dat exemplul Japoniei, care se confruntă deja cu al treilea val al pandemiei.

Cum vă explicați ce s-a întâmplat la Piatra Neamț?

E doar o ipoteză, eu cunosc situația doar din relatările din presă, dar în mod evident discutăm de o clădire veche în care erau echipamente moderne, o clădire care probabil nu era proiectată din punct de vedere al alimentării cu curent pentru aceste echipamente, mă gândesc.

Și aici sunt două elemente: e vorba de cablurile electrice, de prize și de numărul acestor prize, pentru că organizarea modernă a secțiilor de terapie intensivă și în general modernizarea unui spital presupune multe surse de curent, unele dintre ele dedicate pentru echipamentele cu consumuri mari, și la noi în laborator există astfel de surse de curent pentru echipamentele care consumă mult.

Lucrul asta, dacă într-o clădire veche – și marea majoritate, știți bine, spitalele din România sunt în această situație – nu au schimbate și adaptate instalațiile la cerințele acestor echipamente, vă dați seama că riscurile există și, în mod evident, cu cât activitatea este mai intensă, cu cât ai mai mulți pacienți și cu cât utilizezi mai multe echipamente, la un moment dat se poate ajunge la o situație nefericită ca cea de la Piatra Neamț.

A venit o reacție din partea DSP Neamț prin care spun că acolo au fost făcute niște lucrări fără aviz. Nu știm dacă acest lucru are legătură cu incendiul.

De asta vă și spuneam, autorizația sanitară de funcționare care se acordă unei instituții, fie că e spital sau alt tip de instituție, se referă la îndeplinirea normativelor sanitare care să asigure în cazul unui spital siguranța pacienților, să prevină transmiterea infecțiilor, nu cred că se referă la amenajările constructive sau la modul în care sunt amplasate sursele de curent sau la paza împotriva incendiilor, acest lucru îl face ISU și atunci ar trebui să știm foarte clar că acest aviz al DSP are vreo legătură cu incendiul pentru că e posibil ca el să nu fie legat în niciun fel în chestiunea care s-a întâmplat, din nefericire. Cum vă spuneam, mai multă reținere, nu e vorba de a te disculpa sau de a arunca vină către altcineva.

E vorba de o analiză, încât ulterior, dincolo de partea penală, să poată fi evitate astfel de situații în alte locuri, noi discutăm acum de secții de ATI, dar în ultima vreme se amenajează tot mai multe paturi care sunt aprovizionate cu oxigen pentru pacienții din acele paturi, pentru că numărul de pacienți e tot mai mare, inclusiv acest tip de organizare comportă anumite riscuri.

Nu ar trebui să ajungem în situația în care în încercarea de a răspunde unei nevoi de îngrijire a pacienților să se ajungă la acuzații la adresa personalului medical sau a celor care administrează spitalele rspective.

Eu cred că o soluție imediată ar fi în primul rând deschiderea majorității spitalelor din România pentru pacienții cu coronavirus prin organizarea unor zone separate prin care aceste persoane să fie tratate, mai ales că mulți dintre ei au nevoie și de alte îngrijiri medicale.

Pe de altă parte, la nivelul fiecărui județ să existe un mecanism de coordonare medicală, încât pacienții să nu aglomereze doar unul dintre spitale, ci să fie redirecționați și către alte spitale – și aici nu mă refer doar la pacienții din secțiile de ATI, mă refer și la pacienții cu forme medii care au nevoie de oxigen.

Asta este soluția, să lărgești baza de asistență medicală, să pregătești paturi cu sursă de oxigen și să existe o coordonare la nivel județean care să se manifeste zilnic, care să evalueze situația ocupării paturilor și într-un caz de criză, pentru că se întâmplă noaptea să vină un număr mare, să știi unde să îi duci, acest lucru trebuie făcut cu DSP. Iar DSP nu trebuie să dea doar aviz, trebuie să meargă la unitățile medicale și să realizeze împreună cu fiecare unitate circuite sau zone care să asigure protecția pacienților și eventual și alte organisme, ca ISU, pot fi angrenate în această procedură.

Cine ar trebui să facă această coordonare?

Coordonarea ar trebui realizată de Consiliul Județean. Spitalele au mai multe subordonări, multe aparțin de Ministerul Sănătății, alte aparțin de primării, nu are importantă, pacienții trebuie să primească asistență medicală.

Abordarea corectă ar fi managementul profesionist al spitalelor, nu să le mutăm de la o entitate politică – Consiliul Județean – la altă entitate politică care este ministerul, sau invers, toate aceste discuții nu reflectă, din punctul meu de vedere, decât fie o incapacitate a înțelegerii în care trebuie să funcționeze sistemul de sănătate, fie este vorba doar de apropierea alegerilor care determina acest tip de reacții.

Ministrul Sănătății vorbește și de criteriile de performanță.

Absolut, eu cred că managementul profesionist se poate face pe baza unui contract foarte clar, cu îndeplinirea unor criterii de performanță.Se po ate dezvolta o gândire care să ducă la un management profesionist, însă stabilitatea este foarte, foarte importantă. Ați văzut că acolo au fost 8 manageri în decurs de mai puțin de un an, chestiunea asta duce la o disipare a responsabilității și la o incapacitate de a conduce spitalul, mai ales pentru cineva care vine din afara acelui spital, până cunoaște nu numai legislația în domeniu, ci și modul în care funcționează acel spital, responsabilitățile, oamenii, durează câteva luni de zile. Or, dacă durata medie a ocupării acelui post a fost de o lună, vă dați seama că practic spitalul nu a fost condus de mult timp.

De ce credeți că nu s-a schimbat nimic, nici măcar cu toate aceste tragedii?

Păi gânditi-vă la paturile pentru arși, câte paturi de arși noi s-au făcut după tragedia de la Colectiv? Înțeleg că urmează, suntem în curs, suntem pe punctul, am intrat în linie dreaptă.

Ceea ce se întâmplă în sistemul de sănătate trebuie foarte serios să ne pună pe gânduri și să trecem la a face lucruri concrete, nu pompieristice, dar situația de urgență în care ne găsim acum trebuie și ea gestionată. Nu putem să spunem că vom renova toate spitalele sau că vom închide toate spitalele care n-au autorizație de la ISU sau de la DSP, pentru că ai nevoie de locuri în care trebuie să tratezi pacienții și atunci e bine să stabilim un set de criterii care să ofere cea mai mare siguranță posibilă pentru acest moment, având în vedere resursele pe care le avem, discutăm și de resurse umane, ăsta ar trebui să fie planul pe termen scurt.

Eu nu pot să am spitalele din România și să le oblig să fie acreditate pe baza criteriilor din SUA. Eu nu spun că trebuie să faci rabat la calitate, dar trebuie să adaptezi criteriile la situația din România și periodic, pe măsură ce infrastructura spitalicească se dezvoltă, să cresc aceste criterii. Altfel, dacă eu pun criterii maximale și spitalele au structura pe care o au în România, nu o să fac altceva decât să mă derobez de o responsabilitate. Spitalele nu o să atingă niciodată criteriile de performanță și eu nu o să-i dau decât o acreditare de categoria a doua sau a treia și eu nu am nicio responsabilitate pentru că de la început știu că acele criterii maximale nu pot fi niciodată atinse.

Cert este că aceste schimbări nu pot fi făcute de pe o zi pe alta, vom mai avea mult de așteptat și până atunci rămânem cu speranța că mergem în spital și vom primi acel act de calitate minim.

Nu trebuie să fie un act de calitate minimă, trebuie să fie un act de calitate cât mai bună posibil pentru condițiile date, oamenii nu sunt, nu se pot multiplica. Avem spitalul Sf. Pantelimon care mare parte din personalul secției de ATI s-a infectat cu noul coronavirus. Ce să facă acești oameni, cine să-i înlocuiască? Pacienții sunt acolo. Probabil dacă vor lua decizia de grupare a pacienților încât un medic să supravegheze 16 în loc de 10 pacienți, sau 20, vor fi sancționați că au luat această decizie. Noi trebuie să găsim soluții pentru această situație. Această evitare a găsirii soluției și a pasării de responsabilitate – eu pun condiții, emit un ordin prin care trebuie să primesc toți pacienții, indiferent de numărul lor, eu le spun că trebuie să-și mărească capacitatea de spitalizare cu 10%, dar ei nu au unde să facă acest lucru, nu au resursă umană și din acest amestec pot să se producă accidente, din nefericire, dar lucrul asta trebuie asumat de toată lumea, personalul medical nu poate să-și asume acest lucru.

Când vorbiți despre acest ordin, vorbiți ca și cum ar fi o greșeală?

Orice unitate medicală are o capacitate, nu este fără limite, eu vă spun că aici la noi, la Matei Balș, avem câteodată noaptea zeci de persoane, toate paturile și scaunele de la UPU sunt pline și continuă să vină zeci de persoane.

loading...

Care ar putea să fie ieșirea din chestiunea asta? Ieșirea ar fi să existe undeva o coordonare care să vădă că la Matei Balș există o suprasolicitare a acestui spital într-un anumit moment și să redirecționeze în alte zone. De asta vă spuneam că ar fi bine să avem mai multe spitale care să poată să facă acest lucru, din păcate venim cu aceeași reactivitate și nu prevedem lucrurile, așteptăm să se întâmple și nu acționăm decât foarte târziu.

În legătură cu coordonarea de care spuneți, știm că există acel CNCCR la nivel național.

Da, CNCCR la nivel național coordonează, dar vă dați seama că dacă ți se prezintă seara, noaptea, zeci de pacienți, sute într-un oraș, e foarte greu, unde să-i trimită pentru asistență medicală?

Există și alte categorii de pacienți, nu numai cei de la ATI, care trebuie examinați, tratați, cazați, la noi la Balș avem 500 de pacienți, să zicem, și la ATI sunt două paturi libere, e foarte posibil ca în cursul nopții, doi dintre pacienții din secțiile spitalului să fie trasportati la ATTI, trebuie să fie un mic buffer, un mic tampon, dacă eu nu pot să-mi transfer propriul pacient din spital atunci nu am făcut nimic. Nu trebuie judecate din birou aceste lucruri, ci din teren.

Ce previzionați că se va întâmpla în continuare în România având în vedere măsurile care au fost luate?

Toată lumea speră să asistăm la o stabilizare a numărului de cazuri, nu știu dacă este confirmată deocamdată, a fost schimbat modul de raportare, vedem mii de cazuri în fiecare săptămână care se spune că nu sunt alocate unui județ, nu știu ce înseamnă asta că nu sunt alocate, din punctul meu de vedere dacă nu știu unde este pacientul nu pot să fac anceta epidemiologică și asta are consecințe – nu pot să identific contactii, infecția continuă să crească.

De astă-vară până acum nu s-a făcut nicio reformă la nivelul DSP, nu s-a căutat o gândire care să centralizeze resursele umane specializate, nu văd nimic în sensul ăsta, e și normal, lucrul ăsta se întâmplă în trepte. Cred că această profesionalizare a conducerii, inclusiv în zona aparatului central este necesară.

La ce să ne așteptăm în perioada următoare în privința evoluției cazurilor? Un medic, doctorul Musta de la Timișoara spunea că se așteaptă la sfârșitul lunii decembrie să ajungem la 19.000 de cazuri, dacă nu vom respectă măsurile.

Întotdeauna când intervin elemente subiective – vom respecta, nu vom respecta, mai mult sau mai puțin – este greu să faci o astfel de apreciere. Eu cred că numărul de cazuri va începe să crească din nou, va începe să crească din nou datorită incapacității de intervenție în zona sănătății publice, adică măsurile astea de indentificare a persoanelor și a contacților trebuie să crescă puțin ca să oprim transmiterea, oricum o să asistăm la creșterea numărului de cazuri în secțiile ATI și din nefericire și a deceselor, să sperăm că vor fi cât mai puține, dar aceste tendințe se observă peste tot. Polonia, care a avut puține cazuri, a ajuns la 600 de decese, ne arată un trend evident crescător în aceste zone foarte sensibile și nu întrevăd rezolvarea situației în perioada următoare.

Rămâne de văzut dacă măsurile luate de autorități după alegeri vor fi foarte stricte, mă refer la cele legate de funcționarea economiei și atunci probabil se va ajunge și la o scădere a numărului de cazuri, rămâne să vedem ce fel de strategii aplică autoritățile.

Vă așteptați ca după alegeri să fie măsuri mult mai restrictive decât cele pe care le avem?

Dacă acest trend crescător și mai ales suprasolicitarea spitalelor și a ATI va continua – și acest lucru va continua, pentru că noi chiar dacă suntem stabilizați la 10.000 de cazuri pe zi, asta înseamnă o foarte mare presiune pe sistemul de sănătate și consecințele le cunoaștem deja, probabil că vor lua astfel de măsuri, nu știu să vă spun.

Până unde vă așteptați să ajungă această creștere?

Noi acum ne găsim, ca să fiu și eu în trendul vremurilor, în valul 2, am văzut că sunt țări, ca Japonia, unde apare al treilea val epidemic. Există decalaje între țări, probabil că până la sfârșitul anului să se oprească creșterea, nu știu să vă spun cifre în momentul de față, nu vreau să fac speculații. Este posibil ca după o perioadă de măsuri stricte, care va duce la scăderea cazurilor, spre primăvară, dacă nu o să reușim să administrăm suficient de mult vaccin, să asitam la o nouă creștere începând cu luna februarie.

Situația nu se rezolva decât, cum spun cele mai optimiste voci, într-un an de zile, dacă vom avea acces la vaccin, dacă vom fi în stare să putem să administrăm vaccinul – și aici avem nevoie de dumneavaostră ca parteneri, mă refer la mass media – să reușim să explicăm oamenilor, să știe ce înseamnă, ce conține el, care sunt riscurile, să le spunem cinstit dacă există astfel de riscuri, care sunt beneficiile, încât oamenii să ia decizii informate. Este lucrul cel mai important, să nu forțăm niciodată lucrurile, oamenii vor capăta încredere, acoperirea vaccinală va crește și va duce și la rezolvarea problemei de sănătate publică în România.

Va fi o viteză diferită. Țările vor merge cu o viteză diferită din două motive, capacitatea de organizare a campaniilor de vaccinare și modul cum va fi comunicat populației acest lucru. Noi, de exemplu, ne găsim acum într-o situație ciudată, pe repede înainte s-a transmis de către Ministerul Sănătății un document DSP-urilor prin care toate instituțiile medicale, în loc să fie întrebate câți oameni aveți angajați în sectorul sanitar, au fost întrebate cine dorește să se vaccineze.

Cum să pui o asemenea întrebare în momentul în care nu ai niciun vaccin autorizat, nicio comunicare de la o agenție de autorizare? Lumea nu poate să accepte, să spună: da vreau să mă vaccinez, sau nu, nu vreau să mă vaccinez decât în momentul în care are informația. Noi ce știm? Niște declarații ale companiilor, în momentul de față. A fost o greșeală extrem de mare care pune pe gânduri personalul medical, iar personalul medical va fi personajul cheie în reușita campanie de vaccinare, un personal medical informat va da un foarte bun exemplu populației generale și ne dorim acest lucru.

Eu, personal, după ce am studiat, cred că sunt vaccinuri bune, inovatoare de foarte bună calitate, dar rămâne ca acest lucru să îl explicăm întâi și după să întrebăm lumea dacă vrea să se vaccineze, nu întâi îi întrebăm și după 2 luni de zile le explicăm care sunt beneficiile și riscurile vaccinării, este o strategie greșită.

Să presupunem că vor fi suficient de mulți oameni care vor să se vaccineze, cât de mare este speranța în acest vaccin și de cât timp?

Durata protecție nu este cunoscută, ar putea fi estimată cel mult, discutăm de vaccinuri, noi nu putem să știm acum dacă va oferi protecție 1 an sau 5. Probabil că, fiind un virus schimbător, durata de protecție va fi limitată și vom intra într-o logică a vaccinării antigripale, adică periodic o să trebuiască să ne vaccinăm, rămâne de văzut dacă o dată pe ani sau la doi ani sau intervale mai mari de timp.

Dar nu înseamnă că vom scăpa de acest virus.

De acest virus nu vom scăpa, nimeni nu a crezut vreodată. Noi am reușit să eradicăm o singură boală, variola, uitați-vă, boli virale la care vaccinul are peste 95% eficacitate, rujeola de exemplu, în fiecare an face sute de mii de victime, cu toate că boala e prevenibilă prin vaccinare.

Izbucniri epidemice la nivel local, microepidemii vor continua să există și în anii următori, fără un impact similar cu ceea ce se întâmplă în momentul de față, pentru că acum dacă am trecut 10% prin boală sau 15%, există 85- 90% care nu au trecut prin boală, discutăm de o populație care nu s-a întâlnit cu boala și e la risc. După introducerea vaccinării, putem să estimăm că vom avea o rezistență indusă prin vaccinare.

Mai este puțin și vin și sărbătorile de iarnă. Care ar trebui să fie comportamentul nostru la acel moment și dacă ar trebui să ne îngrijorăm că după aceste sărbători vom vedea din nou creșteri?

Eu cred că până la sfârșitul lunii decembrie vom asista la creșteri, va trebui să fie un comportament temperat, nu cred că trebuie să ne facem planuri ale unor petreceri de Revelion în stil clasic, sigur, mult mai restrânse și cu măsuri de protecție încât să limitezi transmiterea, mai degrabă în mici pensiuni decât în mari restaurante.